Proiecte

 

SPRE NOI ORIZONTURI PE CĂRĂRILE LECTURII

 

         Am ales ca titlu al intervenţiei noastre însăşi denumirea proiectului în care a fost atrasă şcoala noastră, din iniţativa  şi cu sprijinul Fundaţiei Centrul Educaţia 2000+.

Considerată o „şcoală de centru”, doar poziţionarea în perimetrul central al oraşului Galaţi nu rezolvă de la sine şi nu elimină a priori problemele cu care se confruntă astăzi, în general, şcoala românească. Am putea recunoaşte că, datorită structurii sociale a populaţiei şcolare (elevi proveniţi din familii monoparentale, cu părinţi plecaţi în străinătate, şomeri, benficiari de venit minim garantat sau din familii de etnie rromă), ne aflăm, adeseori, în faţa unor adevărate provocări în ceea ce priveşte îndeplinirea responsabilităţii educativ-instructive şi formative specifice unei instituţii de învăţământ. Ne-am aflat în faţa unei realităţi care era de natură să ne descumpănească: elevii nu citesc sau citesc din ce în ce mai puţin, nu valorizează lectura, într-un cuvânt nu se simt motivaţi pentru acest efort intelectual. Iar elevii care nu citesc sunt prinşi într-un cerc vicios: citesc cu greutate, abia silabisind, nu înţeleg ceea ce citesc, deci nu le place să citească. Să mai adăugăm că practica ultimilor ani ne-a arătat că aceste tare se duc până la examenul de bacalaureat?!

Aşadar, dificultăţile nefiind puţine, proiectarea anuală a activităţilor are în vedere strategii şi modalităţi concrete de diminuare până la eliminare progresivă a acestora. Este dificil să prioritizezi, fiindcă dorinţa firească este să le rezolvăm pe toate. Totuşi, pentru că proiectul în discuţie pune accent pe „Îmbunătăţirea competenţelor de lectură”, aşa cum s-a şi numit una dintre acţiunile prioritare ale MECTS derulate în anul şcolar trecut, ne vom referi la acest aspect.

Importanţa lecturii este evidentă şi mereu actuală. E un instrument care dezvoltă comunicarea între oameni (care ar fi bine să fie înţeleasă ca o necesitate fundamentală ce ne poate scoate din orice impas!), făcându-se ecoul capacităţilor de gândire şi limbaj. În afara cărţii nu poate fi concepută azi o cultură sistematică a individului şi, implicit, a societăţii. Efortul şi dorinţa spre lectură continuă, sistematică, vizând o perspectivă, reprezintă condiţia oricărui succes personal. Toate celelalte mijloace de răspândire a cunoştinţelor rămân subordonate cărţii şi astfel vor rămâne, oricât de mult se vor înmulţi şi perfecţiona procedeele lor tehnice.

Având ca scop îmbunătăţirea serviciilor educaţionale prin intermediul activităţior extracurriculare, proiectul, al cărui responsabil este prof. Mariana Mogoş, a fost implementat de prof. Violeta Teodora Lungeanu, în calitate de iniţiator şi coordonator, alături de o echipă formată din profesoarele Camelia Burlacu, Georgeta Gaiţă şi Ioana Mitrof. Target-ul proiectului l-au reprezentat 40 de elevi selectaţi dintre cei mai defavorizaţi din punct de vedere social şi material. Activităţile şi programele educaţionale s-au organizat în cadrul celor două cercuri de specialitate: cercul  de lectură „Călătorie în lumea cărţiolor (Filolecturia)” şi cercul de limba engleză „Let’s play English”. Ambele cercuri şi-au coordonat activităţile organizate într-un Plan de intervenţie redactat lunar. Am organizat şi un Centru de Documentare şi Informare deschis, deopotrivă profesorilor, elevilor şi membrilor familiilor lor.

Şi pentru că nici un succes al şcolii nu poate fi conceput fără colaborarea cu familia, unele activităţi de cerc s-au organizat în prezenţa unui membru al familiei elevilor ce alcătuiesc grupul ţintă. Am urmărit astfel să atragem interesul adulţilor pentru sprijinirea demersului educativ, să-i convingem mai întâi pe ei despre utilitatea activităţilor desfăşurtate, să-i sensibilizăm şi să-i implicăm mai mult în supravegherea şi îndrumarea spre lectură a copiilor lor. În ceea ce priveşte reacţia, trebuie să spunem că, la început, ne-am aflat în faţa a două atitudini diferite. Părinţii sau reprezentanţii acestora s-au arătat în cea mai mare parte cooperanţi, dispuşi să-i îndemne pe copii să frecventeze bibliotecile oraşului, să parcurgă împreună cu ei lecturile recomandate, să încerce valorizarea lor în discuţii pe marginea cărţilor şi chiar să contribuie, în pofida dificultăţilor materiale, la achiziţionarea de carte pentru crearea unei biblioteci personale. Pe parcurs, nu toate aceste angajamente s-au şi concretizat în toate cazurile, dar adulţii au rămas interesaţi, în cea mai mare parte, de derularea proiectului.

Nu la fel de simplu a fost să-i determinăm pe elevi nu atât să participe la activităţile de cerc, deşi nu au lipsit dezinteresul şi tentativa de absentare, cât să-i facem să iasă din faza de spectator mut şi silit să ia parte la un spectacol nedorit. La primele şedinţe de cerc au fost puţini membri ai grupului care au parcurs bibliografia indicată, au fost şi mai puţini cei care au îndrăznit să participe la dezbateri. Lucrurile s-au îmbunătăţit treptat şi tot mai mulţi au fost cei ce s-au antrenat în activitate. Au prins curaj şi încredere în sine şi chiar au început să  manifeste plăcere pentru ceea ce făceau împreună. Motivaţia s-a instalat prin efortul cadrelor didactice responsabile pentru implementarea proiectului, care s-au străduit chiar şi cu eforturi materiale, să facă cât mai  interesante şi plăcute activităţile de cerc. Accentuând pe aspectul vizibil ludic al manifestărilor, în substrat s-a umărit formarea şi dezvoltarea deprinderilor de muncă intelectuală, individuală şi în echipă, cultivarea unor disponibilităţi afective, precum: colegialitate, prietenie, spirit de întrajutorare, competiţie. Ne-a preocupat însă şi ca aceste valori să devină principii, să determine interacţiunea lor şi să se transforme în atitudini şi comportamente, în abilităţi şi deprinderi. Deşi putem afirma că procesul a demarat, el este de durată. Urmărindu-i pe elevii cuprinşi în acest experiment în activităţile şcolare propriu-zise, am constatat o altă atitudine, mai angajată, mai responsabilă la unii dintre ei, mai multă preocupare şi disponibilitate, comparativ cu indiferenţa, respingerea  sau intoleranţa anterioară.

Încheierea primei etape a proiectului s-a făcut sub forma unei excursii de studiu în capitală, organizată la începutul lunii octombrie. Obiectivele au fost casele memoriale ale scriitorilor Tudor Arghezi şi Liviu Rebreanu, Muzeul Literaturii Române şi British Council. Am putut observa interesul şi emoţia elevilor în locul unde marii scriitori au trăit şi şi-au creat opera. La Mărţişor au vrut chiar să citească ei unele din poeziile argheziene din ciclul „Cartea cu jucării”, după ce au ascultat însăşi vocea scriitorului.

Valorificând experienţa primei etape a proiectului, suntem în faza de a programa activităţile etapei următoare. Plecând de la adevărul că perioada de formare a gustului pentru citit coincide cu cea când se pun bazele acestuia, în clasele I-IV, am propus includerea în CDŞ  la nivelul ciclului primar a unui curs pe tema lecturii, întrucât intervenţia învăţătorului în clasele primare este absolut necesară în vederea formării gustului pentru lectură. Formându-se încă din primii ani de şcoală, acesta rămâne pentru toată viaţa o obişnuinţă utilă, o necesitate.

De asemenea, vom continua activitatea cercurilor de lectură şi cu alte grupe de elevi din afara grupului-ţintă, vom organiza schimburi de experienţă inter-şcoli pe tema lecturii şi vom participa, în baza parteneriatului încheiat cu Biblioteca Judeţeană „V.A.Urecchia”, la o campanie de promovare a lecturii. Astfel, poate îi vom determina şi pe elevii noştri să gândească precum Mircea Eliade: „Toţi cei care au acces la o bibliotecă, la cărţi, sunt nişte inşi mai buni ca alţii, mai fortificaţi, iar durerile îi ating mai puţin şi nefericirile trec mai repede.”

 Şcoala Gimnazială Nr. 16  Galaţi

Prof. Mariana Mogoş

Proiectele Scolii

La baza întocmirii Proiectului de Dezvoltare Instituţională al Şcolii Gimnaziale Nr.16 ,,Nicolae Bălcescu’’, Galaţi, au stat legile care guvernează domeniul învăţământului (Legea Învăţământului, Hotărârile şi Ordonanţele emise de Guvernul României, toate actele normative ce decurg din legile mai sus menţionate, Ordinele, Metodologiile, Precizările şi Programele elaborate de M.E.C.T.S.) precum şi condiţiile concrete existente în zona în care se află şcoala.
Echipa managerială, împreună cu toţi colegii, au ajuns la concluzia că sunt necesare ţinte şi obiective noi, iar viziunea şi misiunea şcolii necesită adaptare la noile condiţii locale şi naţionale în care funcţionează şcoala. Am realizat o analiză obiectivă şi realistă a mediului intern şi extern şi am căutat soluţii adecvate şi strategii care să optimizeze procesul instructiv educativ. Am avut în vedere atât situaţia actuală a şcolii româneşti, cât şi perspectivele care se deschid odată cu integrarea în Uniunea Europeană.
Proiectul de Dezvoltare Instituţionalǎ este necesar pentru a ne cunoaşte ţintele, scopurile, resursele şi a stabili modalităţile de îndeplinire a acestora, pentru ca activitatea noastră să se desfăşoare ordonată, în echipă, să putem ridica standardele scolii şi să ducem la îndeplinire misiunea propusă. Proiectul mai este necesar şi pentru ca alţii să ne cunoască ţintele şi activitatea propusă şi desfăşurată de colectivul acestei şcoli.
Nutrim speranţa că demersul nostru nu va rămâne numai în faza de proiect şi că el va fi implementat în toate obiectivele sale. Misiunea noastră a dascălilor, este una nobilă, dar este menirea societăţii, în ansamblul său, de a ne crea climatul şi suportul material de a o duce la capăt în mod onorabil.

Citeste mai departe »